Miercuri, 30 Decembrie 2020 | Pareri personale | Comenteaza
Anul acesta mi s-au întâmplat multe atât pe planul profesional, cât și pe cel personal, însă lucrul de care mă simt cel mai mulțumit este lupta cu mine pe care am câștigat-o pe parcursul ultimelor luni, depășind record după record și la pedalat, dar mai ales la alergare. Luna martie, cu izbucnirea pandemiei, a fost ca un semnal de alarmă pentru mine, apucându-mă serios de alergat, fiind în starea de urgență forma zilnică de evadare din casă. Am intrat în ritm și m-am ținut de el, strângând anul acesta 156 de zile active (în medie una pe zi) și peste 2.100 de kilometri parcurși. Chiar dacă programul îmi este infinit mai aglomerat cu noile responsabilități și planuri pentru oraș, mi-am propus să continui să mă mișc deoarece este combustibil curat pentru trup și minte: pe de o parte elimini tensiunea acumulată, iar pe partea cealaltă te încarci cu endorfine și implicit cu energia de care ai nevoie să faci față stresului zilnic. Teoria o știm cu toții, dar practica necesită multă încăpățânare și mobilizare, plus un program mai strict. Așadar, 2020 a fost anul cel mai activ după cel din 2010, în liceu, când am pus ghetele în cui și m-am lăsat de fotbalul de performanță pe care l-am practicat în cadrul LPS Bacău. P.S.: mulțumesc celor care m-au “tras” după ei și m-au impulsionat să mă autodepășesc constant (se știu ei)! ?
Articole recomandate:
Kristofer.ro
Blogul lui Cristian Ghingheș