Mă bufnește râsul când aud la nivelul administrației publice centrale că una dintre soluțiile prin care putem reduce rata abandonului școlar ar fi mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, astfel încât elevii fără posibilități financiare să mai stea un an la școală. Serios, domnule ministru Curaj? Dumneavoastră vorbiți efectiv de schimbarea unei cifre, de un indicator pur statistic, nu de atacarea problemei la rădăcină.
La nivelul societății, mai ales în orașele mari, unde majoritatea nu cunoaște greutățile din mediul rural, s-a format impresia că abandonul școlar are la bază lenea tinerilor. Poate că într-o foarte mică măsură e adevărat că adolescenții părăsesc băncile școlii deoarece nu sunt atrași de sistemul actual de învățământ și că nu au chef să se trezească dimineața, dar afirmația nu doar că este exagerată, ci și eronată.
Datele arată că punctul critic e la trecerea de la gimnaziu la liceu, când peste un sfert dintre elevi abandonează școala din cauza lipsurilor financiare ale familiei. Poate că pentru unii dintre voi pare de neînchipuit că mulți elevi nu fac liceul din cauza abonamentelor scumpe de transport, dar este o problemă reală care are un impact negativ major pe termen lung.
Ce face statul, care consacră accesul gratuit educație prin Constituție și Legea Educației?
În loc să sprijine elevii ajutându-i pe aceștia să aibă cât mai puține cheltuieli ocazionate de simplul fapt că merg la școală, că vor să se dezvolte, Guvernul României a plafonat în 2013 naveta școlară la 26 de lei + 2 lei/km, în ciuda prevederilor Legii Educației și ale Constituției României privind gratuitatea învățământului.
foto via Victor Ponta în județul Bacău – ce nu s-a văzut la TV
Să luăm județul Bacău ca exemplu. În comune nu prea mai avem licee, PSD-ul nu „a adus satul mai aproape de oraș”, motiv pentru care copiii care se nasc în mediul rural sunt nevoiți să facă zilnic naveta la oraș pentru a învăța. Vă dați seama că ei nu își doresc să se trezească în fiecare dimineață la ora 5, dar în lipsa unor cămine care să îi găzduiască în oraș chiar nu au de ales. Sunt abonamente lunare care ajung până la 270-300 de lei din care statul poate deconta până în 100 de lei, pe baza algoritmului pe care deșteptul Guvern Ponta l-a instituit în 2013. Curată justiție socială, măi, PSD-iștilor!
Anul trecut, am sesizat Avocatul Poporului alături de Alexandru Bajdechi și am cerut structurii conduse de domnul Ciorbea să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 29 din 2013 care a plafonat naveta școlară. În loc să fie un avocat al poporului, așa cum numele instituției o spune, ombudsmanul românesc a luat partea Guvernului, invocând aceleași tarife mari pe care transportatorii le practică… de parcă nu tot autoritățile reglementează aceste prețuri. La nivel local, tarifele sunt ținute în frâu de consiliile județene. Treaba ministerului ar fi decontarea acestor sume, nu plafonarea lor.
Recent, această problemă a fost discutată în cadrul unei dezbateri organizate de asociațiile Favor și RYMD, aplicată la nivelul județului Bacău. Concluziile pe care eu le-am desprins la evenimentul găzduit de DJST Bacău (maximă ironie, nu?) a fost cea pe care o am de ceva vreme:
- trebuie modificată Legea Educației în sensul specificării decontării integrale a navetei școlare a elevilor la articolul 84;
- adăugată în lege posibilitatea ca autoritățile locale să ofere burse de transport pentru elevi;
- abrogarea O.G. 29/2013;
- trebuie să dezvoltam rețeaua de internate școlare din orașe.
Hai să vedem: care dintre parlamentarii băcăuani se bagă pentru schimbarea legii?
Articole recomandate:- Proiect pentru incluziunea socială a copiilor din mediul rural ce au părinții plecați în străinătate
- Proiectul „Lights. Shadows. Action” aduce reprezentații de teatru de umbre în mediul rural
- Seminar de business gratuit pentru tinerii băcăuani
- Bacău 360 – Concurs de fotografie cu premii substanțiale pentru tinerii din județ
- Ne întâlnim pentru a dezbate problema lipsei fondurilor de tineret în Bacău
Trebuie sa recunoastem starea reala a natiei. Suntem saraci. Suntem saraci si nu ne permitem infiintarea unor institutii de invatamant acolo unde avem nevoie. O scoala de 8 clase se poate transforma in una de 10 sau 12 clase printr-un ordin de ministru sau o decizie in minister. Constatam ca sunt mai putini elevi implicit putem suplimenta numarul de clase (9, 10, 11, 12) si materii, deci putem continua studiile in aceleasi cladiri. Vorba multa… Inca ma intreb dece si cum au fost desfintate Scolile Profesionale, nu faceu toti licul dar invatau sa faca ceva… orice meserie incepe din scoala.
Atunci cand se analizeaza situatia dezastruasa a invatamantului – o data pe an dupa evaluarea nationala si bacalaureat- se gasesc tot felul de vinovati: profesorii care nu isi fac treaba profesionist, elevii lenesi, pariintii. Dar nimeni nu analizeaza cauzele mult mai profunde: lipsa manualelor, a dotarilor din laboratoare, programa scolara, programe de studiu neatragatoare si necorelate cu piata muncii si multe altele. Vrem performanta de la niste elevi care sunt suprasolicitati inutil, care la inceputul anului scolar nu au manuale la toate obiectelor, de multe ori situatia nu se remediaza decat spre finalul semestrului I si uneori nici atunci. Cred ca asociatiile elevilor ar trebui sprijinite de comunitate si vocea lor ar trebui sa fie ascultata mult mai atent. Cred ca programul elevilor ar trebui aerisit, nu ests normal ca un copil de 10-15 ani sa petreaca studiind mai mult decat un adult la serviciu. 6-7 ore pe zi petrdcute la scoala si alte 4-5 ore alocate studiului acasa inseamna zero timp liber pentru recreere, iar daca elevul are ghinionul sa provina din mediul rural si sa fie navetist este condamnat la epuizare si mediocritate, e greu sa dai randament stnci cand te trezesti la 4 dimineata pentru a ajunge la scoala!!!
Nu cred ca decontarea navetei e singura problema care cauzeaza abandonu. Din cauza lipsei banilor multi sunt nevoiti sa se duca la munca sau sa ajute cu treburile de prin gospodarie si sunt nevoiti sa renunte la liceu