După 25 de ani de activitate, Deșteptarea rămâne singurul ziar pe hârtie din Bacău

Miercuri, 24 Decembrie 2014 | Bacau, foto, Pareri personale | 1 comentariu

Pe 23 decembrie 1989, la o zi după fuga lui Ceaușescu și citirea comunicatului Frontului Salvării Naționale, în Bacău apărea primul număr al ziarului Deșteptarea. Avea 4 pagini, costa 50 de bani și era, citez de pe prima pagină, un “organ social politic al Consiliului Județean Bacău al FSN”.

Având în vedere că “odiosul” Ceaușescu nu era încă mort sau judecat, deci nici regimul comunist nu era complet înlăturat, mereu m-am întrebat cum se face că cei care cu vreo 2 zile înainte de Revoluție scriau în Steagul Roșu adevărate ode conducatorului iubit s-au trezit pe 22 seara cu un condei al corectitudinii în mână și au umplut 4 pagini cu diverse texte împotriva regimului comunist. La fel cum mă întreb de ce televiziunile naționale (conduse tot de niște oameni ai sistemului), în acești 25 de ani de democrație originală, au încercat să ne bage în cap ideea că acei bani furați de “managerii” comerțului exterior erau de fapt banii lui Ceaușescu. Nu, nu erau banii lui Ceașescu, ci ai noștri, ai românilor, furați de primii miliardari ai României de astăzi. Ca să înțelegeți mai multe, vă recomand filmul Kapitalism.

gala desteptarea 25 ani 2014-6

Dar nu despre lovitura de stat Revoluția din 1989 voiam să vă vorbesc acum, ci despre Deșteptarea. La un moment dat, mai ales în preajma campaniei electorale din 2008, când politica și opoziția la nivel local încă erau pe bune între așa-zisele forțe de stânga și de dreapta, în Bacău existau mai multe ziare pe print. Astăzi, nunta de argint a Revoluției găsește Bacăul cu zero televiziuni (în condițiile în care la un moment dat erau vreo 4-5) și cu un singur ziar pe print, de fapt cu același ziar de pe print de la Revoluție: Deșteptarea. Asta spune multe despre mediul de afaceri din Bacău, despre mediul politic, despre jurnaliști, dar și despre public. De fapt, despre noi, băcăuanii. Eu nu sunt jurnalist, ci un blogger cu mult spirit civic care, ar spune teoreticienii, practică jurnalismul cetățenesc.

gala desteptarea 25 ani 2014-5

Ce a ținut Deșteptarea în viață?
Obiectivitatea, exclusiv dorința de a informa publicul? Chiar dacă în ultimii doi ani a arătat că poate păstra o atmosferă cât de cât imparțială în politica sa editorială, aș fi de-a dreptul mincinos să afirm că Deșteptarea sau orice alt organ local de presă a avut în vizor numai și numai interesul public. Să fim serioși! În perioada 1996-2004, treaba era clară: patronul era primar, așa că Deșteptarea era Monitorul Oficial al Bacăului. După 2004 și până în 2012 inclusiv, adică până la ultima candidatură la primărie a lui Dumitru Sechelariu, Deșteptarea a fost un fel de Antena 3 la nivel local. Totuși, a avut mereu cititori și tiraj măricel în primul rând datorită faptului că s-au poziționat foarte bine pe zona de mică publicitate. Acest aspect, alături de faptul că leadershipul a văzut cotidianul nu numai ca o armă politică, ci și ca pe o afacere, a ajutat Deșteptarea să rămână astăzi singurul ziar tipărit din municipiul Bacău. Nici ediția online nu e rea, ba chiar a devenit în ultima perioadă o resursă pentru tinerii băcăuani care sunt implicați și participă la fel de fel de activități. Pentru asta, Răzvan merită un follow.

gala desteptarea 25 ani 2014-4

Luni seara am fost la Teatrul Bacovia, pe a cărui scenă au urcat atât premianții Galei Deșteptarea 2014, cât și toți jurnaliștii care lucrează sau au lucrat la Deșteptarea. N-au lipsit nici momentele artistice: teatru, folclor, jazz, pian, chiar și poezie. Aici, câteva remarci:

  • spectacolul a început cu “Trei culori“, cântarea României comuniste, la care majoritatea oaspeților au luat postura de drepți. Problema n-ar fi la cei care s-au ridicat de pe scaun pe modelul brevetat de mioare, ci la cei care au dat tonul sărind la primul acord auzit din imnul comunist. A se ține cont de faptul că în sală erau prezenți “elita” administrației locale și unii dintre cei mai de succes (în sensul de buni pe partea de capital, căci eu văd altfel succesul) oameni de afaceri din oraș;
  • cele 3 poezii ale lui Tibi Ioniță tipului amuzant al cărui nume, spre rușinea mea, l-am uitat au fost emblematice pentru componența publicului: despre amante, sex și patimi. Mai lipsea să spună cu subiect și predicat că lumea asta e despre sex și bani și aia ar fi fost cireașa de pe tort;
  • tipele din Ansamblul Busuiocul pot participa și la concursuri de frumusețe.

Premianții Galei Deșteptarea 25: Barleta (Horațiu Damșa), Spitalul Moinești (Adrian Cotîrleț), Metalbac & Farbe (Sorin Popa), Asociația “Renașterea” (Petru Botezatu), Pambac (Mirela Totu), Ansamblul Busuiocul (Petre Vlase), SCM Bacău (Relu Auraș), BRCI (Alina Ungureanu), Ion Neculcea (Romchim, Azia), Romeo Mărăndici, Simba Invest (Maria Antohi), Fundația “Sfântul Ioan Bosco” (Iosif Ilieș), Willy (Vasile Păun), Teatrul Bacovia (Adrian Găzdaru). Detalii despre aceștia găsiți pe site-ul ziarului Deșteptarea.

La mulți ani și mai ales cititori, Deșteptarea!

 

1 comentariu la “După 25 de ani de activitate, Deșteptarea rămâne singurul ziar pe hârtie din Bacău”

  1. Rodica 24 Decembrie 2014 at 14:30 Permalink

    Misto scris, mai ales la faza cu poeziile :))
    Trebuia sa spui si ca au fost premiati in mare parte prietenii lui Sechelariu si cei care cotizeaza cu publicitate la Desteptarea..


Lasa un comentariu