Eu și "clanțele de la partide"

M-am obișnuit să nu dau importanță haterilor și în general celor care tind să pună pe mine eticheta de om cu interese ascunse, dar când pe profilul meu apare unu’ cu fotografii cu mușchii la vedere și mă acuză că „ling clanțele de la partide”, parcă îmi vine inspirația de a scrie cu subiect și predicat cum stă treaba cu partidele în cazul meu.

Pentru a tăia din fașă orice teorie stupidă vizavi de implicarea mea cetățenească și de lucrurile pe care le scriu fără vreo reținere, voi combate aici toate zvonurile care merită băgate în seamă. Nu de alta, dar nu aș vrea ca glumele cu Soroș și scenariile care presupun fel de fel de structuri cu 3 litere să fie luate de bune de fanii teoriilor conspiraționale.

Vizavi de clanțele de la partide, să vă povestesc niște faze:

Dacă voiam cu orice preț un post de consilier local la Bacău, acceptam să revin în PSD (partidul în care am învățat ce să nu fac în politică). Mi s-a propus treaba asta atât la București, cât și în Bacău. Am zis pas.
Înainte de a face tărăboi în PSD, când de altfel încă era președinte al TSD, Mihai Sturzu mi-a propus să preiau tineretul ALDE de la Bacău. Am zis pas.
Pe finalul anului trecut, M10 s-a ținut scai de mine ca să candidez la locale pe listele lor. I-am zis pas lui Mihai Platon, care mai apoi a fost marginalizat de Monica Macovei.
Cosmin Necula, candidatul PSD la Primăria Bacău, mi-a propus să fac parte dintr-un grup de acțiune locală care să atragă bani europeni, o idee care de altfel sună destul de bine. Am spus pas pentru că vine exact înainte de campania electorală.
Cristi Manolache (încă în UNPR) dorește să mă ia în echipa lui. Spun pas pentru că se plimbă de la un partid la altul și pentru că în ultimii 4 ani n-a făcut mare lucru din postura de lider al opoziției la nivel local.

Cam așa „ling” eu „clanțele de la partide”…

Voi continua să refuz toate ofertele care vin de la partidele vechi, de la politicienii care au deținut funcții și care nu au demonstrat nimic/nici măcar nu au încercat să facă ceva pentru oameni, dar și de la noile organizații înființate de copii de securiști sau de produse frumos șlefuite ale dinozaurilor din sistem.

N-am exclus niciodată ideea de a face politică, dar dacă mă voi băga în treaba asta o voi face fără compromisuri. Prefer să rămân în societatea civilă decât să mă dau cu sistemul de dragul unui loc călduț în vreo instituție publică.