Kristofer.ro

Ieri am fost la Parlament, unde am participat la Eurosfat – consultări cetățenești despre starea Uniunii Europene, organizate anual de Europuls.ro și CRPE (Centrul Român de Politici Europene).

Am asistat la atelierul privind mobilitatea forței de muncă în Uniunea Europeană. Panelul a fost pregătit de cei care anul trecut m-au școlit într-ale social-democrației, Friedrich Ebert Stiftung România (FES) și mi-a clarificat multe nelămuriri despre ceea ce fac sau mai degrabă despre ceea ce ar trebui să facă instituțiile Uniunii Europene atunci când lucrătorii români și nu numai sunt puși la colț în țările vestice.

Au vorbit Rovana Plumb (ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice), Victoria Stoiciu (expert Friedrich Ebert Stiftung), Dan Cristescu (preşedinte FGS Familia), Ellen Nygren (advisor @ European Trade Union Confederation) și Elisabeth Collet (director Migration Policy Institute Europe). Discuția a fost moderată de Matthias Jobelius, reprezentantul în România și Republica Moldova al Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).

Ce s-a spus la dezbatere:

• Rovana Plumb: imigranții români sunt un dușman inventat; românii merg în țările vestice ale Europei pentru a munci și nu pentru a primi ajutoare sociale; muncitorii români sunt respectați; Guvernul României a luat toate măsurile necesare ca cetățenilor români să nu le fie încălcate drepturile de care dispun în Uniunea Europeană.
• Victoria Stoiciu: principala noastră problemă este brain drain-ul (plecarea creierelor); există mai multe mituri despre imigranții români, unul dintre ele fiind acela al turismului social; românii nu emigrează pentru sistemele de protecție socială, ci pentru a munci; turismul social este o temere falsă la adresa românilor în Marea Britanie pentru că acolo nu se înregistrează naționalitatea beneficiarilor serviciilor sociale; rețelele sociale sunt foarte importante pentru românii plecați să muncească în străinătate; avem nevoie la nivelul Uniunii Europene de date statistice reale pentru o dezbatere serioasă și nu bazată pe temeri de natură naționalistă sau populistă.
• Dan Cristescu: nouă, sindicatelor, ne pare rău că românii sunt nevoiți să plece din țară. E vina Guvernului României; antreprenorilor români le este frică să își mai trimită angajații la formări pentru că, după absolvire, aceștia fug în țările în care câștigă mai bine.
• Ellen Nygren: tratamentul egal și nediscriminarea sunt principiile de bază ale Uniunii Europene în ceea ce privește libertatea forței de muncă; 25% dintre cetățenii U.E. sunt oficial săraci în țara lor. Rata șomajului a devenit alarmantă chiar și în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.
• Elisabeth Collet: chiar îmi pare rău pentru presa tabloidă din țara mea (nr. Marea Britanie, referindu-se la articolele negative la adresa românilor); trebuie să eliminăm la nivelul administrației europene decalajele dintre ceea ce este pe hârtie, în legislație, și ceea ce se întâmplă la nivel practic; principiile sună foarte bine pe hârtie, însă de ce U.E. nu ia atitudine atunci când libertatea forței de muncă este pusă sub semnul întrebării în anumite state membre?

S-a vorbit la final și despre pierderile pe care le înregistrează statul român după ce absolvenții facultăților de medicină pleacă să muncească în altă țară imediat după terminarea studiilor.

La sesiunile plenare nu am fost, însă am urmărit online dezbaterea despre protejarea democrației și statului de drept. S-a vorbit despre Schengen, despre faptul că anumiți eurodeputați români au denigrat România în fața instituțiilor europene (nr. Monica Macovei), despre folosirea raportului MCV ca instrument politic etc. S-au contrat Cătălin Ivan (PSD), Monica Macovei (PDL), Cristian Preda (Mișcarea Populară) și Norica Nicolai (PNL).

Concluzia generală? Suntem în plină campanie electorală, iar Eurosfat a oficializat acest lucru. Mi-ar fi placut să văd mai mulți cetățeni la dezbateri. Din păcate, interesul românilor pentru subiectele europene este în continuare scăzut. De ce? În primul rând, zic eu, din cauza comunicării proaste a politicienilor. Am zis-o și în scurtul interviu pe care mi l-au luat la panou prietenii de la FES. Câte campanii de informare vedeți în școli, licee și universități despre instituțiile europene? Dar despre instituțiile publice din România? 0. Din păcate, puțini vor ca alegătorii să fie informați.

Articole recomandate:

1. 2011: concluziile din noaptea dintre ani
2. Înregistrarea și concluziile emisiunii de vineri
3. Foto: Am făcut cunoștință cu Parlamentul European (Bruxelles)
4. Doi din trei tineri au intenția de a vota la europarlamentarele din 2014. Să sperăm că o vor și face, nu?
5. Clusterul – instrumentul dezvoltării locale în perioada 2014 – 2020