Am ajuns sa fiu satul pana peste cap de zecile de cretini care nu au alta treaba acasa decat sa ma injure prin comentarii, mesaje pe Facebook si telefoane anonime. In situatiile de genul asta va zic din start ca imi lipseste cu desavarsire comunicarea asertiva. Cum sa ii vorbesc frumos unui ciudat care ma hartuieste zilnic cu vechea si enervanta fraza „crezi ca intereseaza pe cineva”?
A fost inventata telecomanda. Cand te uiti la televizor, ai unica sansa in viata sa alegi canalul pe care sa il vizionezi. Daca nu iti place ce vezi, poti schimba postul. La fel este si pe internet. Nu iti place? Nu te intereseaza? Crezi ca iti iroseste timpul? Inchide pagina si du-te inapoi la aplicatia de poker de pe Facebook!
Obisnuiesc sa postez pe Twitter @kristofer93 zeci de mesaje zilnic. Scriu multe lucruri si impresii ce tin exclusiv de persoana mea. Eu sunt foarte deschis si destul de transparent in actiuni. Sunt genul de om caruia nu ii pasa ca altii ii stiu asa-zisele dedesubturi. Anunt cand ma duc in diferite lucruri, ce fac, cum mi-a fost ziua, cum am dormit, ce am mancat bun, ce club e misto, ce piese imi plac, etc. M-am obisnuit sa fiu criticat si vorbit peste tot si sincer, de multe ori ma simt magulit cand mi se da atentie. Nu e un lucru cu care pot spune ca ma laud, dar asta sunt eu.
Aceeasi poveste este si pe Facebook. Toate mesajele mele de pe Twitter se duc pe peretele meu. Adesea, aceste mesaje sunt comentate si intoarse pe toate fetele de prieteni de-ai mei. Pe de alta parte, ca aici vreau sa ajung, sunt cativa insi care, dupa cum spuneam in startul articolului, se baga in seama si spun: „nu ne intereseaza”, „de ce trebuie sa stie toata lumea ce faci tu”, „suferi de tine”, etc.
Si ca sa le raspund odata pentru totdeauna, ii invit sa se care de pe toate conturile mele pe care postez lucruri care nu ii intereseaza. Si ii rog sa nu vocifereze sau sa tasteze idiotenii cu ale lor unghiute negre. Atata vreme cat sunt mii de oameni care ma urmaresc pe Twitter si alte sute care imi comenteaza statusurile constant pe Facebook, voi continua sa „dau din casa” si sa imi exprim cele mai personale puncte de vedere pe internet.
Deja celebra teorie tot mai avansata de bloggerii cunoscuti, cea cu A-listeri vs. hateri, nu mi-a fost niciodata draga. Mi se pare o utopie. Totusi, cand chiar ai de a face cu hateri, merita sa o avansezi si sa tipi in gura mare ca esti A-lister.
Sorry, dar nu mai incap de mine!
Articole recomandate:
„sa tasteze idiotenii cu ale lor unghiute negre” =)) oh, esti pornit asa putin :d stai chill, noi prietenii tai din CNE te sustinem ;;)
Nu inteleg de ce te agiti degeaba..daca ai avea 100 de prieteni pe Facebook as intelege..dar cand ai 5000 e si normal sa nu te placa toata lumea..
Un sfat: treci peste.
E normal sa ai atatia hateri din moment ce ai ajuns printre cele mai importante persoane din Bacau (la 18 ani) si printre cei mai buni bloggeri din tara. Tu esti pe cont propriu, iar altii inca sunt sub papucul parintilor la varsta asta. Oricum, felicitari pentru toata munca depusa!
:)) :)) eu aveam hateri si la inceputuri cand aveam 15 unici pe zi, tu cu 1000 e imposibil sa nu ai. E o categorie de mucosi care de obicei isi pierd timpul pe forumuri unde fac concurs de imbecilitate, apoi dau o raita pe youtube sa se mai injure putin, si ca desert se mai baga putin si pe bloguri. Ce sa le ceri, asta e viata lor. Dar daca trec din categoria „hateri” in cea de „hartuitori” s-ar putea sa iasa destul de urat pentru ei. Adica ce, nu le stii IP-ul, nu te poti juca putin cu el? Sau macar sa le publici IP-ul. Stiu ca nu prea e legal, dar in Romania nici legitima aparare nu e legala… dar cu toate astea…
Tu nu intelegi 2 lucruri destul de simple, dupa parerea mea. Sper sa incerci sa le accepti, fara sa ma consideri un „hater”.
1. Faptul ca ai sute sau mii de prieteni si/sau comentatori (sau cum vrei sa le zici) pe facebook si twitter nu inseamna neaparat o realizare. Bun, ei conteaza ca numar, dar depinde si ce fel de oameni sunt. Daca unii chiar sunt interesati de faptul ca ieri dimineata la ora 7 si 34 te scarpinai in fund pe sezlongul al 4-lea din randul 5 de la plaja Vraja Marii din Costinesti, cred ca e clar cam ce fel de oameni sunt si ce preocupari inalte au ei in viata. Hai sa fim seriosi…stii si tu ca foarte multi dintre ei sunt niste pustani care nu-s in stare sa faca acordul dintre subiect si predicat si care cu siguranta vor mari in anii viitori numarul celor care n-au luat bacul sau capacitatea.
2. Stii de ce l-a exclus Piturca pe Mutu din lotul national? Nu pentru ca a facut ceva extrem de grav, ci pentru ca Mutu ar trebui sa fie un model pentru colegii sai si pt. multi copii care vor sa ajunga ca el. Ca sa fac o gluma acum, da, poti sa te simti onorat ca te-am comparat cu Mutu. 🙂 Revenind la ideea mea, tocmai faptul ca esti un blogger cunoscut, ca esti un om care deja are mai multe realizari la 17 ani decat au muuuuulti altii la 40, ca esti practic un mic brand propriu, ar trebui sa te determine sa incerci sa transmiti aproape exlusiv lucruri mai importante, mai interesante, inedite, decat prostiile alea minore de zi cu zi, pe care le debiteaza si o vita precum Paris Hilton, de exemplu. Nu crezi?
Tu sa fii sanatos..si ei cu barfa…nu se merita sa te complici..asa va fi mereu …cand esti cineva si faci cv se va gasi mereu careva sa te critice..