Lege privind mobilitatea urbană. Aleluia!

Astăzi, în plină Săptămână Europeană a Mobilității, încep o serie de articole despre proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă, proaspăt publicat vineri în consultare publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

După ani și ani de zile în care principiile mobilitatății urbane au fost ceva opțional, chiar orientativ pentru multe autorități locale, iată că planificarea corelată între dezvoltarea urbană și transportul de persoane și de mărfuri devine obligatorie la nivelul cartierelor și orașelor noastre.

Ceea ce de ani de zile susțin în ședințele Consiliului Local și în spațiul public devine, în sfârșit, literă de lege, și anume faptul că modurile de transport trebuie prioritizate încă de la faza de proiectare după cum urmează: întâi mersul pe jos, apoi mersul cu bicicleta, pe urmă transportul public și abia la final autoturismul personal.

Sunt multe prevederi binevenite și obligații trasate în sarcina autorităților locale, dar printre cele mai importante se numără:

  • stabilirea de zone cu emisii zero în interiorul orașelor mari și de măsuri de calmare a traficului pentru creșterea siguranței utilizatorilor stradali vulnerabili (pietoni, bicicliști, persoane cu dizabilități, motocicliști);
  • instituirea de benzi dedicate transportului în comun;
  • realizarea de sisteme de management al traficului și transportului public + sisteme electronice de planificare și ticketing;
  • amenajarea de noduri intermodale pentru interconectarea infrastructurilor feroviare, rutiere și aeriene;
  • construirea de centre de date de mobilitate în format deschis;
  • conectarea la transportul public a tuturor instituțiilor de interes public (învățământ, medicale, comunitare etc);
  • înlocuirea parcului auto public cu vehicule cu emisii 0;
  • obligația ca planurile urbanistice generale și zonale prin care se propun noi extinderi trebuie să cuprindă și serviciile de transport public și infrastructurile aferente;
  • + altele pe care le voi detalia în postările viitoare.

Ce vor păți orașele care nu se conformează? Ei bine, asta mi se pare frumusețea supremă a acestui proiect de lege și îi aplaud pe inițiatorii de la Guvern pentru curaj: „autoritățile publice locale care nu respectă prevederile prezentei legi nu vor beneficia de finanțare din programele cu fonduri europene sau fonduri naționale gestionate de autoritățile publice de la nivel central.”

Sper ca legea să rămână în această formă și să nu fie ciopârțită în Parlament, astfel încât să avem o adevărată politică de mobilitate urbană durabilă la nivel național!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *