Mai poate fi considerată democrația în Europa ca de la sine înțeleasă?

Duminica, 24 Noiembrie 2013 | Politica | 5 comentarii

Conferința Alumnilor FES 2013 a debutat vineri, 22 noiembrie 2013, cu lansarea Raportului “Backsliders: Measuring Democracy in the EU”. Studiul a fost realizat de Institutul de cercetare Demos din Marea Britanie, este susținut de Grupul S&D din Parlamentul European, poate fi descărcat gratuit de aici și arată că multe state-membre ale Uniunii Europene suferă un declin accentuat al democraţiei, unele ţări zbătându-se să respecte principiile care odată le-au adus intrarea în Uniunea Europeană.

Am pus și eu mâna pe o copie fizică a raportului și o voi răsfoi când prind niște timp liber. Chiar dacă încă l-am citit, mi-am făcut o imagine de ansamblu asupra studiului în urma prezentării și dezbaterii ce au deschis vineri ediția din acest an a Conferinței Alumnilor FES 2013. Voi puncta în continuare câteva dintre lucrurile care s-au spus la eveniment pe marginea acestui studiu, care descrie situaţia democrației din România şi din toate ţările membre UE din regiune.

conferinta alumnilor fest 2013 - ziua 1

După cuvântul de deschidere al lui Matthias Jobelius, Reprezentantul în România și Republica Moldova al Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), Corina Crețu, europarlamentar și vicepreședinte al Grupului S&D din Parlamentul European, a preluat microfonul și a prezentat câteva dintre cauzele care favorizează fenomenul de backsliding (declinul democrației): sărăcia, slăbirea angajamentului civic și politic al cetățenilor UE etc.

De asemenea, ea a tras un semnal de alarmă vizavi de succesul din ce in ce mai mare al dreptei extremiste în Europa. “Este o tendință pe care nu o putem ignora. După alegerile de anul viitor, cel puțin o treime dintre membrii Parlamentul European vor fi politicieni cu discurs antieuropean.” Pe final, Corina Crețu și-a declarat dezamagirea cu privire la faptul că mass-media românească nu a dat atenție unui subiect foarte important nu numai pentru Europa, ci și pentru România, și anume aprobarea cadrului bugetar european pentru perioada 2014-2020.

A urmat prezentarea efectivă a studiului. Jonathan Birdwell, Directorul Programului Cetățenie și Participare Politică din cadrul Demos (Marea Britanie), a descris etapele realizării raportului. “Backsliders: Measuring Democracy in the EU” a luat naștere pe baza cazurilor de studiu aplicate pe 7 țări din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Italia, Franța, Grecia, Letonia și Ungaria. Problemele de caz măsurate fac referire la:

  • sistemul juridic;
  • independența presei;
  • corupția și crima organizată;
  • drepturile omului și ale minorităților;
  • încrederea populației în politicieni, deci în sistemul reprezentativ care stă la baza democrației.

conferinta alumnilor fest 2013 - ziua 1 b

Am fost pragmatici. Sunt mulți indicatori pe baza cărora puteam măsura democrația, însă i-am ales pe cei mai realiști, deci aplicabili în țările membre. Nivelul democrației din fiecare țară a fost măsurat în lumina mediei celor 7 țări pe care le-am inclus în raport.” Concluzia raportului este că Grecia și Ungaria sunt cei mai mari “democracy backsliders”, deci cu cel mai mare regres în privința sănătății democrației.

Chiar dacă a înregistrat progrese în privința democrației procedurale și funcționale între 2000 și 2008, România cunoaște un regres, arată raportul, după aderarea la Uniunea Europeană la acest capitol. Suntem penultimii la capitolele stat de drept și stabilitate politică şi absenţa violenţei. Se pare că stăm chiar mai prost decât Bulgaria în ceea ce privește controlul corupției și prezența electorală. În schimb, am câștigat teren la drepturile femeilor și la toleranța față de minorități din 1999 încoace. Un rezumat al studiului în limba română găsiți în Capital.

Dacă Gaspar Miklos Tamas, filosof politic, a scos în față situația Ungariei, unde “Guvernul a reușit să se adreseze și să câștige de partea lui clasa mijlocie, foarte activă din punct de vedere electoral“, Gabriel Andreescu, profesor la SNSPA și activist român pentru drepturile omului, a vorbit despre analizele calitative la care un astfel de raport ar trebui să se refere. Acesta a mai spus că viitorul comunităților dezavantajate depinde de capacitatea acestora de reproducție. Așadar, acesta propune ca minoritățile să se îndrepte ușor-ușor, ca să mă exprim direct și pe înțelesul tuturor, spre a nu mai fi minorități.

fes-1

Cătălin Ivan, europarlamentar și purtător de cuvânt al PSD, a început prin a spune că îi pare rău că această analiză nu cuprinde și perioada de după 2012, când Partidul Social Democrat a intrat la guvernare. În legătură cu regresul democrației și infuența tot mai mare pe care dreapta extremistă o are în Europa, Cătălin Ivan a afirmat că orice tânăr ce nu poate să își facă o familie, să își găsească un loc de muncă și un acoperiș deasupra capului este ușor “de agățat” cu mesaje extremiste. “Uitați-vă ce amploare au luat mișcările extremiste de când a început criza economică! Datoria noastră, a celor de stângă, este să comunicăm oamenilor că această criză a plecat de la sistemul bancar și că nota de plată este plătită de cetățeni, prin măsurile de austeritate propuse în primul rând de Angela Merkel.

Au urmat întrebările celor din sală, alumni FES, absolvenți ai programelor organizate de Fundație în ultimii ani, moderate de jurnalistul Luca Niculescu, redactor-șef la RFI România. Ce lucruri interesante am mai auzit:

  • Gaspar Miklos Tamaș: Pericolul cel mai mare pentru democrație este pasivitatea celor mulți. […] Eu cred că protestele împotriva proiectului Roșia Montană nu au încă un caracter politic. […] Rasismul trezește interes pentru biserică. […] Cum poate fi repolitizată Uniunea Europeană?
  • Gabriel Andreescu: Care este proiectul societății românești, ce ne propunem de fapt? […] Uniunea Europeană are mare nevoie de o apropiere de federalizare.
  • Cătălin Ivan: Legătura dintre nivelul de trai al cetățenilor și nivelul democrației este foarte strânsă. […] Modelul economic propus de Germania pentru dezvoltarea Uniunii Europene s-a dovedit a fi un eșec pentru că a creat diferențe colosale între vest și este, între sud și nord. Trebuie să gândim un sistem care să echilibreze aceste diferențe dintre statele membre. […]

Aș concluziona prin a spune că alegerile europene de anul viitor se anunță foarte interesante. Eu, unul, voi scrie din ce în ce mai des despre democrație, tineret și Uniunea Europeană. A mai scris pe marginea acestui eveniment și Viorel Bota, trainer FES.

democracy in europe can no longer be taken for granted backsliders

5 comentarii la “Mai poate fi considerată democrația în Europa ca de la sine înțeleasă?”

  1. Andrei 26 Noiembrie 2013 at 12:05 Permalink

    “Datoria noastră, a celor de stângă, este să comunicăm oamenilor că această criză a plecat de la sistemul bancar și că nota de plată este plătită de cetățeni, prin măsurile de austeritate propuse în primul rând de Angela Merkel.”

    Mi-e sa nu exagerez, dar se arunca vina asupra Angelei?

    • Kristofer 26 Noiembrie 2013 at 15:24 Permalink

      Nu exagerezi, asta este. Ea este sustinatorul numarul 1 al planului de austeritate in Europa, care a adancit saracia.

  2. Andrei 28 Noiembrie 2013 at 12:55 Permalink

    Și atunci, daca din cauza ei s-a adancit saracia, care varianta ar fi fost benefica?

    • Nedelcu Adrian 30 Noiembrie 2013 at 20:17 Permalink

      Să impozităm mai mult capitaliştii ăştia care exploatează omul… Să înceteze exploatarea omului de către om. Să continuie exploatarea omului de către politic. Mai ales dacă politicul e social-democraţia.
      Numai puturoşii şi cerşetorii au ce au cu Merkel. Dar niciunul nu se întreabă de ce până la urmă Germania este în poziţia în care este şi ţările PIIGS+ROU sunt unde sunt. Dar deh! Avem cu Merkel că Germania e mai harnică şi mai economisitoare decât noi.
      La naiba! Ei de ce nu au aruncat pe apa Dâmboviţei 110 miliarde de euro în ultimii 23 de ani. La naiba! Ar trebui să înveţe de la noi, afurisiţi nemţălai!


Lasa un comentariu