Programul guvernului Cioloş – plusuri şi minusuri

Luni, 16 Noiembrie 2015 | Pareri personale, Politica | 1 comentariu

În afară de o postare pe Facebook în care am susţinut că mai bine avem un doctor care are poze în chiloți în guvern decât un securist sociolog, am evitat să fac comentarii despre componenţa cabinetului propus de Dacian Cioloş. Nu doar pentru că nu e treaba mea, dar am observat că mulţi dintre viitorii miniştri sunt oameni care au experienţă şi, în cea mai mare parte, au şi studii în domeniul pentru care au fost propuşi. În plus, pe câţiva dintre ei i-am întâlnit la evenimentele/cursurile de formare/activităţile la care am luat parte în ultimii ani, aceştia lăsându-mi o impresie bună.

Nici mie nu-mi place că la Ministerul Comunicaţiilor a fost propus Marius Raul Bostan, omul din spatele site-ului InLinieDreapta, un spaţiu virtual cu semnificative valenţe de extremă dreapta. Uneori chiar mă întreb cum poate fi cineva atât de obtuz încât să scrie, să aprobe şi să ţină pe site articole care să spună că 80% din musulmanii europeni sunt cerșetori beneficiari de ajutoare sociale. Na, înţeleg, unii chiar sunt “în linie dreaptă” la minte.

Nu despre lucrurile astea ar trebui să vorbim, ci despre propunerile guvernului Cioloş, anunţate astăzi într-un program de guvernare care se întinde pe 13 pagini. Unii ar spune că e prea subţire şi că nu are diacritice, dar eu cred că documentul cuprinde idei şi obiective interesante în mare parte. Totuşi, sunt şi lucruri cu care nu sunt de acord sau care cred că ar fi trebuit dezvoltate mai mult. Sau măcar dezvoltate, ca în cazul tineretului, unde n-am văzut nimic scris.

Plusuri:

  • Crearea unor platforme online de interacțiune sistematică între Guvern și societate
  • Elaborarea unor politici guvernamentale care vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanță și respectarea efectuarii orelor de educație fizică în școli, conform programei.
  • Crearea unei școli superioare de administrație publică și susținerea evoluției în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesionala.
  • Digitalizarea listelor și a procesului electoral în regim de urgenţă
  • Două tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale;
  • Transparență totală în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală (o platformă online cu toate cheltuielile publice ar fi genială)
  • Promovarea educației inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate.
  • Dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, care să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei, în special în rândul comunităţilor defavorizate (hai cu educaţia sexuală în şcoli!);
  • Elaborarea unui Cod al patrimoniului naţional, care să asigure cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional
  • Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinței și asigurarea unei finanțări transparente și echitabile. (da, da, da, cu accent pe transparenţă şi echitate!)
  • combaterea formelor de extremism (nu prea rimează cu Bostan în fruntea Ministerului Comunicaţiilor);
  • Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al României prin utilizarea raţională a resurselor naturale;
  • Lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020.

Minusuri:

  • Nimic pe domeniul de tineret;
  • Nimic despre inovare şi cercetare;
  • Nimic despre accesul la educaţie şi abandonul şcolar;
  • Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziții si înzestrare pentru forţele armate;
  • Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării. (o propunere puţin totalitară, criticată şi de grupul Politică fără Bariere)
  • Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative;
  • Creșterea nivelului de securitate personală a cetățeanului prin imbunatatirea siguranței în spațiile publice, creșterea siguranței în școli, a managementului si capacității de intervenție a ISU, protejarea cetățenilor de riscurile teroriste, de infracționalitatea cibernetică, precum protectia infrastructurii critice. Pregătirea autorităților publice și a populației pentru răspuns în situații de urgență si dezastre naturale. (sună a noi măsuri de tipul Big Brother)
  • Nimic despre democraţia şcolară/universitară;
  • Încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private (adio mers la medic dacă se prăbuşeşte sistemul bancar sau dacă banca dă faliment).

N-am mai trecut în revistă lucrurile evidente, propuse deja şi de cabinetele anterioare: transparenţă, bună guvernanţă, dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă, descentralizarea şi depolitizarea administraţiei publice etc. Dacă guvernul lui Dacian Cioloş va reuşi să facă sau să înceapă măcar jumătate dintre lucrurile propuse în program, ne-am scos. N-am aşteptări, însă am speranţe.

foto via Parlamentul European

dacian ciolos comisia europeana

1 comentariu la “Programul guvernului Cioloş – plusuri şi minusuri”

  1. Mihai 17 Noiembrie 2015 at 11:43 Permalink

    Toti speram, nu stiu ce optiune mai avem. Sa incercam sa ramanem optimisti.


Lasa un comentariu la Mihai