Luni, 7 Februarie 2022 | Politica | Comenteaza
Mulți îi cântă prohodul politic lui Dacian Cioloș după demisia de astăzi, însă eu văd gestul său total invers: ca pe unul de onoare și care arată (din nou) ce fel de om politic este. Eu o văd ca pe o decizie bazată strict pe principii, având în vedere că are în spate refuzul majorității “celor 14” din Biroul Național al USR de a-și asuma o agendă reformistă la nivelul partidului. Nu ai cum să pretinzi că ești forța schimbătoare a României când îți dai afară membrii pentru delict de opinie (că au criticat acțiunile șefului de filială, de exemplu, ca să luăm cazul meu de la Bacău). Nu ai cum să ceri transparență de la instituțiile pe care le monitorizezi și de la forțele politice cărora le faci opoziție când diverși șefi locali ai USR pierd procese în instanță pentru refuzul de a furniza informații de interes public în baza Legii 544/2001, partidul fiind bun de plată. Nu ai cum să fluturi altora meritocrația când anumiți edili USR angajează cu arcanul soții de consilieri locali fără concurs în primărie (caz de la Bacău). Sau când stai cu spatele la societatea civilă și nu accepți să te deschizi și să te consulți cu specialiști ori alți factori interesați pentru politicile pe care le propui. Nu ai cum să vorbești despre democrație când întreaga organizație este acaparată de majorități constituite cu metoda “autobuzul” și când orice decizie devine una strict politică, în funcție de gașca din care faci parte, în detrimentul valorilor pe care partidul (doar) spune că le promovează. Sau ai cum, dar doar dacă ești un ipocrit sau un “animal politic”. Iar cei care nu sunt astfel fac un pas în lateral și, chiar dacă poate să pară că ar depune armele, în fapt rămân dedicați misiunii pentru care au intrat în politică.
Kristofer.ro
Blogul lui Cristian Ghingheș
