E 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, iar azi o să tac. Patriotismul este, dacă vreţi, la fel precum credinţa în Dumnezeu. Nu trebuie enunţat doar o zi pe an prin tot felul de statusuri şi fotografii tricolore, ci „exercitat” şi demonstrat zi de zi, oră de oră, făcându-ne treaba de cetăţeni, promovând şi păstrând România.
În schimb, am de gând să trec în revistă câteva dintre locurile din România în care m-am simţit excelent, poate locurile mele preferate din ţara în care m-am născut, trăiesc şi n-o să plec, în ciuda diverselor oportunităţi în acest sens. Rămân aici ca să duc lupta aia grea în care nu prea crede nimeni şi pe care unii sau alţii o cataloghează naivă atunci când o amintesc: putem schimba.
Azi o să iau o pauză. N-o să scriu prea mult pentru că am făcut-o destul în ultimele luni. Pentru mine, un bun român este cel care în primul rând îşi cunoaşte ţara şi face tot posibilul pentru a o aprecia. Mă bucur că am avut ocazia ca până la 22 de ani să ajung deja în atâtea locuri frumoase care se află la doi paşi de fiecare dintre noi. România – e păcat să nu o descoperim!
Podul de la Proieni, Gura Lotrului, Valea Oltului
strada Cetăţii, Sibiu
Piaţa Sfatului, Braşov
Articole recomandate:
