Vineri, 17 Octombrie 2014 | Pareri personale | Comenteaza
Stați calmi, acesta nu este un articol despre românul cu nume de neamț Klaus Iohannis, ci despre mărcile auto germane în România. Treaba stă în felul următor: în cele mai multe dintre cazuri, problema nu e la nemții care fac mașinile, ci la românii care le vând la reprezentanța oficială. Două cazuri concrete din ultimii doi ani: Audi, 2013: Un craiovean a găsit o modalitate originală să-şi arate nemulţumirea faţă de bolidul său. El şi-a lipit pe toată partea stângă a maşinii următorul mesaj: „În 11 luni, 12.000 km parcurşi, mi s-au stricat 4 cutii de viteze şi multe altele. Am cea mai proastă maşină. Se strică garantat 100%”. Detalii. BMW, 2014: Un client al Automobile Bavaria a avut surpriza să descopere că maşina cumpărată în leasing şi livrată de către un dealer BMW era avariată. A schimbat-o cu alta dintr-o clasă superioară, plătind diferenţa. Şi aceasta era avariată. BMW neagă, clientul i-a dat în judecată. Detalii. Să dai zeci de mii de euro pe o mașină premium nouă și să te trezești că are o mulțime de probleme tehnice sau că a fost avariată și apoi revopsită e o dramă chiar și pentru cei care nu au muncit banii pe care i-au plătit. Poate că li se întâmplă și nemților să le dea cu virgulă la o mașină dintr-o mie, dar dacă clientul vine înapoi cu ea după doar câteva mii de kilometri și insistă că mașina e proastă, faci ceva. O verifici, iar dacă se dovedește că i-ai vândut-o proastă, i-o schimbi. Acum îi înțeleg pe cei care se duc în Germania și își cumpără de acolo mașină nouă. Despre cei amatori de SH-uri nu mai spun. Altfel arată mașinile în Germania după 200.000 de kilometri. Acolo strada nu știe ce-i ăla praf, iar proprietarul neamț are grijă de mașina sa. O mașină premium la mâna a doua, cumpărată cu bani puțini și ok din punct de vedere tehnic, e perfectă pentru România. Cu condiția să ai bani să o întreții și să nu mori de foame, desigur.
Articole recomandate:
Kristofer.ro
Blogul lui Cristian Ghingheș