2011 este Anul Voluntariatului. Multi oameni, in special adultii, nu inteleg fenomenul si nici nu am pretentia ca acest lucru sa se intample. Pentru ei, sa faci treaba moca, chiar si la o varsta frageda, este un aspect care nu poate fi luat in calcul. Acum ma adresez celor care stiu ce este voluntariatul si care cred in el, respectiv in beneficiile lui.
Tarile vestice sunt plictisite de voluntariat pentru ca fac asta de multi ani, insa la noi este ceva la moda deoarece acesta reprezinta ceva relativ nou. Pe zi ce trece apar organizatii noi care coopteaza elevii in fel de fel de activitati care ii responsabilizeaza si care ii fac sa interactioneze cu alti tineri de varsta lor si, de ce nu, cu autoritati publice, manageri, sponsori, etc.
Sa faci voluntariat intr-o organizatie cunoscuta sau care doreste sa devina cunoscuta este un pas excelent pentru un tanar. Acesta isi dezvolta personalitatea si capata incredere in el. Totodata, face lucruri bune pentru comunitate, pentru un cerc restrans de oameni sau pur si simplu pentru el. Tanarul isi face in acest fel o gramada de prieteni si dobandeste deprinderi care pana la urma il pregatesc pentru viata. Educatia non formala este esentiala pentru dezvoltarea unui individ.
Voluntariatul este, prin definitie, o activitate de interes public, desfasurata din proprie initiativa (deci nu impusa de parinti sau de catre cadrele didactice) fara a primi o recunoastere de orice tip, fie ea materiala sau intelectuala. Acum, ca il au in brate, elevii romani dau cu voluntariatul de pereti. Asteapta diplome, vor adeverinte si fac mofturi.
Diplome pentru strans gunoiul. Campania Let’s Do It este cel mai elocvent exemplu. Elevii de la liceele mari nu se trec pe lista de voluntari pana nu le pui sub nas o diploma care sa duhneasca a recunoastere. Ca deh’, el face voluntariat pentru dosarul ce urmeaza sa ii foloseasca pentru inscrierea la facultate, si nu pentru dezvoltarea sa personala.
Pe de alta parte, de multe ori se intampla ca organizatiile sa faca abuz de buna-vointa voluntarilor. Ii supra-solicita, nu le ofera conditiile necesare desfasurarii activitatilor respective si ii santajeaza cu acele adeverinte sau certificate pe care tinerii risca sa nu le primeasca in caz ca acestia isi exprima nemultumirile in fata liderilor.
Eu am facut voluntariat la greu la viata mea si dati-mi voie sa va spun ca pe partea de ONG-uri stiu mai toate smecheriile posibile si imposibile. Atat la nivel de conducere, cat si la nivel de membri. Din experienta pe care am acumulat-o le dau un sfat celor care se afla la inceput de drum ca voluntari: perseverati, vedeti-va de bucatica voastra, fiti activi si vocali, munciti mult si veti fi rasplatiti fara sa vreti sau sa va asteptati, atat material, cat si intelectual.
Articole recomandate:
Bun, foarte bun punctul tau de vedere! 🙂