Bugetul Bacăului, venituri cu 25% mai mici decât cele așteptate în primul trimestru. Câteva soluții ca să nu ne îndreptăm spre faliment

Marti, 28 Aprilie 2020 | Bacau | Comenteaza

Joi avem ședință ordinară online a Consiliului Local Bacău, iar unul dintre punctele de pe ordinea de zi se referă la aprobarea execuției bugetare la nivelul Primăriei Bacău pentru primele 3 luni ale anului.

La capitolul venituri, încasările municipalității băcăuane se situează la doar 94 de milioane de lei față de 126 de milioane prognozate până la 31 martie și sigur că și noul Coronavirus a contat în neîndeplinirea țintei. Semestrul al doilea va fi și mai nefericit la capitolul colectare, așa cum deja se văd efectele și în bugetul național, unde încasările au scăzut cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ce se poate face, mai ales că multe sectoare de activitate sunt afectate de starea de urgență declarată în contextul pandemiei, astfel încât să existe suficient cash în “casă”, iar asigurarea serviciilor publice de bază să nu fie afectată și investițiile deja începute să fie continuate?

1. Cheltuielile care nu sunt necesare trebuie rectificate și am început deja o analiză în acest sens. Festivaluri, chermeze, adunări publice, bugete de publicitate, diverse sinecuri care nu aduc plusvaloare orașului – toate chestiunile de genul acesta trebuie rectificate și direcționate către serviciile și investițiile de care avem nevoie.

2. Atragerea banilor europeni pe care Bacăul îi are la dispoziție (mai ales cei prin axa 4 din POR, mă refer la proiectele de mobilitate urbană) trebuie prioritizată, iar acele lucrări scoase la licitație. Niște contracte au fost deja semnate de câteva luni, unde sunt licitațiile? E o întrebare pe care i-o voi adresa joi primarului, pe care de altfel am tot repetat-o în ultimul an.

3. Nicidecum nu pot fi adoptate măsuri populiste, pe fondul campaniei electorale ce va veni, care să diminueze resursele bugetare. Scutirile de taxe pentru gunoi sau orice alte idei de genul acesta trebuie evitate ca să nu ajungem în postura în care să nu putem asigura serviciile publice de bază. Nu putem să dăm foc la viitor pentru o campanie electorală în care unii ar fi în stare să o pună la bătaie și pe nu-mai-spun-cine doar ca să își păstreze scaunele și privilegiile.

4. Instituțiile publice în care nu există activitate curentă trebuie să își restrângă bugetul, nu avem ce face. Mă gândesc acum în mod special la CSM Bacău și la Teatrul Municipal Bacovia, cu toate că ar fi și altele (precum Centrul Bugetar Creșe, dar acolo discuția e mai amplă de vreme ce avem de-a face cu perspectiva asigurării educației antepreșcolare și după criză). Plătim niște salarii, niște bunuri și servicii acolo. Aștept de la conducerile celor două structuri subordonate Consiliului Local Bacău planuri concrete pentru restrângerea/adaptarea activității.

5. Din nou, cumva în relație cu punctul 2, diversificarea surselor externe de finanțare, deci atragerea de fonduri europene dincolo de banii limitați puși la dispoziție prin programele operaționale. Știu, e pandemie, moralul e la pământ etc, dar acum trebuie să apăsăm pedala la nivel birocratic, la nivelul aparatului de specialitate al primarului, astfel încât perioada grea ce va veni să fie resimțită cât mai puțin la nivelul municipiului Bacău și, cumva, să ne ducem viața înainte fără să strângem cureaua, asigurând servicii publice de calitate și terminând investițiile publice începute.

bacau razboieni coronavirus pustiu
foto via Nicu Chiriac

Apropo de asta, citeam la UrbanizeHub un articol care pune lupa pe orașele din România ce vor fi cel mai puțin afectate de criza post COVID-19, iar experții de acolo spun că nu vom putea compensa deficitul bugetar local care se prefigurează decât prin 3 modalități:

  • transferuri de la nivel central (dar de unde să aibă Guvernul, așa că șansele sunt slabe);
  • creștem taxele locale (clar nu asta ne dorim, în ciuda faptului că o anumită pătură e subimpozitată în orașele din România și ar avea de unde să dea mai mult pentru bunul mers al comunității);
  • atragerea de fonduri europene.

Alegerea e clară.

Acolo, în articol, avem un tabel cu 24 de orașe din România care au atras cele mai mari sume din fonduri europene în perioada de programare europeană 2014-2023 (că e 2020 și n+3). Unde e Bacăul? Nicăieri în tabel, fiind depășiți net de orașe precum Reșița, Zalău, Dej, Pitești, Focșani, iar lista poate continua.

Ca să închei, știți cât a încasat Primăria Bacău din fonduri europene în primele 3 luni ale acestui ani? Fix 690.000 lei, adică sub 150.000 euro. Dar anul trecut? 4,9 milioane lei, puțin peste 1 milion de euro. Prin comparație, Suceava, ultimul oraș din clasamentul UrbanizeHub cu cele 24 de orașe fruntașe, a atras până acum 34 de milioane de euro pe actualul exercițiu european.

Lasa un comentariu