Confruntarea dintre Antonescu si Basescu a fost moderata de un blogger somer

Luni, 16 Noiembrie 2009 | internet, Pareri personale, stiri | Comenteaza

Numele lui este Mihnea Maruta si este jurnalist (acum somer), care momentan scrie pe blog. El a scris pe blog despre experienta de a modera o confruntare importanta care a pus fata in fata doi dintre cei mai puternici oameni din punct de vedere politic din Romania. Articolul mi se pare foarte bun!

Iata cateva citate din acest articol scris de Mihnea Maruta care mi s-au parut interesante, chiar inedite:

  • Sâmbătă, am intrat pe messenger pe la ora 11. Voiam să aflu unde urma să se desfăşoare dezbaterea dintre Antonescu şi Băsescu. Mă gândeam să particip şi apoi să scriu pe blog, sau măcar să fac fotografii la intrare, dat fiind că nu am nici o legitimaţie de presă valabilă.
  • Către ora 13 a devenit limpede că întâlnirea urma să aibă loc la Opera Plaza. O prietenă mi-a spus că se va intra pe bază de listă întocmită de SPP. Începeam să mă dezumflu. În definitiv, nu era nici un capăt de lume dacă nu participam…
  • La ora 13.20, când tocmai făcusem rost de un număr unde se putea suna pentru acreditări şi mă pregăteam să încerc, primesc sms de la un număr pe care nu-l aveam la “Contacte”: “Sînt Sever Voinescu, mă poţi suna urgent?”.
  • Şi am zis “da”. Mai mult mie însumi, mai mult copilului din mine i-am spus “eşti om mare, du-te!”.
  • Şi, da, recunosc, şi trebuie să ştiţi, n-am mai făcut niciodată aşa ceva. Şi nu numai că nu aveam nici o experienţă în a modera o discuţie transmisă în direct, dar, atât la Cluj, cât şi la Bucureşti, refuzam mai toate invitaţiile de a participa ca invitat la dezbateri televizate.
  • Am ajuns la hotel pe la 14.10. În taxi, nu mai conteneau telefoanele şi sms-urile. “- Tu moderezi? Şi ce să scriu, că eşti blogger?”. “- Da, blogger şomer, aşa să scrii”. Un şomer a moderat prima dezbatere în direct dintre doi candidaţi la prezidenţiale.
  • Purtătorii de cuvânt ai celor doi candidaţi nu mi-au impus nimic. Sincer, nu mă aşteptasem la o asemenea libertate.
  • Am cerut 50 de whisky şi-am băut jumătate.
  • O singură obsesie: să nu favorizez pe niciunul. Să nu-mi fie ruşine la final.
  • Nici candidaţii, nici echipele lor de campanie nu ştiu ce risc şi-au asumat. Mi-au lăsat libertate completă! Toate întrebările au fost ale mele.
  • Aveam să descopăr, surprins, că el, Băsescu, era mai emoţionat decât contracandidatul său. Şi-a înghiţit nodul din gât de vreo trei ori.
  • La finalul dezbaterii, niciunul n-a venit să-mi întindă mâna. Au plecat pur şi simplu. Nu mai conta. Pentru mine, fusese fifty-fifty.

Asta da intamplare!

Lasa un comentariu