A fost cea mai incitantă întrebare de la cursul care a deschis ieri cea de-a treia ediție a evenimentului #priNeamt. La ea au încercat să răspundă, mai pe șleau sau mai diplomat, o serie de invitați cu experiență în turism și online.
Sala de conferințe a Hotelului Central Plaza din Piatra Neamț a primit peste 120 de persoane (aș folosi stakeholderi), printre care afaceriști din domeniul turismului, studenți, jurnaliști și bloggeri.
N-am afaceri în domeniu, nu sunt pasionat de marketing, însă activez în online și îmi place să călătoresc. Am fost atent, mi-am notat câteva idei care mi s-au părut interesante și cred că ar fi păcat să le țin doar pentru mine. Gratuit și deschis tuturor celor interesați, cursul a început dimineață cu optimismul lui Bogdan Pușcașu, administratorul public al municipiului Piatra Neamț.
“Șeful lui, Pinalti”, făcând trimitere la primarul Gheorghe Ștefan, a făcut ceva lucruri în Piatra Neamț. În 2010, orașul a intrat pe lista stațiunilor de interes național, confirmându-se astfel statutul de destinație turistică, în dauna celui de oraș de tranzit. Totuși, admite el, “pe lângă restaurante, hoteluri și câteva locuri de distracție, turiștilor trebuie să le dai mai mult: evenimente, obiective de interes cultural etc.”
“Facem lucruri pentru Piatra Neamț nu doar pentru ca orașul nostru să fie o atracție turistică, ci și pentru a dezvolta afacerile din domeniu.” – așadar, și economia locală, care înseamnă venituri suplimentare la bugetul local. Aș fi zis un trai mai bun pentru cetățenii de rând, dar nu pot fi naiv.
“Din păcate, calitatea serviciilor în România nu este măsurabilă. Nu avem indicatori, standarde.”
“E prea devreme să ne gândim la titlul de capitală europeană culturală din cauză că nu avem deschidere internațională. După 2030, da, putem lua în calcul asta.”
La finalul prezentării reprezentantului Primăriei, din sală a luat cuvântul un proprietare de pensiune: “Județul Neamț nu are strategie pe turism! […] Au dispărut școlile profesionale de turism, e nevoie ca acestea să fie reînființate.”
A urmat Florin Bărhălescu, manager general la ICAR Tours. Speakerul care mi-a plăcut cel mai mult ieri, datorită felului direct în care a expus câteva dintre problemele cu care se confruntă turismul la ora actuală în România. Sesiunea a fost savuroasă mai ales pentru cei aproape 20 de bloggeri veniți de peste hotare.
România este un container plin cu oi.
În foarte multe hoteluri din țară nu există o hartă locală la recepție.
Proprietarii de pensiuni ar trebui să știe că acele căruțe de pe uliță sunt o mare oportunitate.
În turism, promovarea e nimic fără un produs bun.
Vizavi de “oaia de la Piatra Neamț”: probleme legate de accesibilitate, nimic tradițional la masă la Central Plaza (hmm, eu nu mă plâng), nimic tradițional de cumpărat în zona hotelului – o problemă ridicată și de bloggerii străini care ne însoțesc la #priNeamt.
Trebuie să punem accent pe poveștile din zonă. Ne este rușine cu istoria? De ce? La Auschwitz se fac bani grei din turism.
Cei mai buni ambasadori ai turismului românesc sunt românii din străinătate. Ar trebui să vorbească de bine România. (remember Anca Rujan, dragilor?)
ICAR Tours pune un mare accent pe turismul educațional, cultivăndu-le tinerilor o cunoaștere despre frumusețile României: 5.000 elevi/an.
Agenția muncește, nu e o căpușă! A dat un exemplu cu o corporație care, ajunsă la un hotel din Iași prin ICAR Tours, a primit de la recepție o factură direct pe firmă, în dauna agenției, care s-a ocupat de booking, negociat and stuff.
“Datorită pelerinajelor, Patriarhia Română este acum cel mai mare tour operator din România”– întrebarea este… plătește taxe și impozite pentru toți turiștii pe care îi aduce?
Că ești restaurant, pensiune sau hotel, e indicat ca în fiecare an să ai sau să faci ceva nou.
E amuzant când “bogătașii” români cu Q7 parchează la pensiune și încep să scoată din mașină tot felul de lucruri: mâncare, băutură etc.
Vizavi de produsele tradiționale, “problema românilor este că nu știu sau nu vor să se asocieze”.
Soluția pentru aproape toate problemele din turism este educația. Avem nevoie de standarde în educație! Ce învață studenții la turism dacă ei habar nu au ce obiective se află la doar câțiva kilometri de casa lor? Ei nu ies din cafenea/din casă/de sub fusta iubitei. Vina e a sistemului de învățământ, nu a profesorilor. Nu avem standarde.
Horia Szabo, despre Conacul Archia, ca exemplu de bună practică în turismul românesc:
Am deschis în 2008. Avem 10 hectare de teren. Sunt foarte pasionat de ceea ce fac și mă bucur că pot duce business-ul familiei mai departe. E marketing manager la Conac.
Conacul redă traiul familiilor burheze. Cu un twist modern.
“Dacă noi promovăm obiectivele turistice din zonă, automat avem și noi camerele pline.”
Are buget de marketing de 700 de dolari/lună. 300 îi bagă în AdSense, 400 pe Facebook. Au peste 100.000 de like-uri.
După prezentarea Silviei Ștefănucă despre Conacul Polizu (județul Iași), au urmat la microfon Cristian Ignat de la 2Parale și Matei Psatta, Digital Strategy & Social Media Director la iLeo.
Dacă primul a vorbit despre cum poate fi promovat eficient un business din turism pe Google prin Pay Per Click (targetare, pași înaintea începerii unei campanii pe Google, statistici etc.), Matei Psatta a ținut să ne prezinte legătura dintre companii și clienți în social media: “Ce te face unic? De ce oamenii trebuie să cumpere de la tine? Cut the bullshit: spuneți o poveste atunci când promovați ceva! Dacă ai un milion de oameni care îți beau berea, asta nu înseamnă că ai un milion de fani.”
5-11 septembrie. Tot ce-i de văzut #priNeamt! Urmărește ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online a unui județ din România. Organizator: Eventur Bucharest (http://goo.gl/drGcCl). Powered by Petrom Romania (http://goo.gl/6b78DZ). Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy
Primariile ar trebui sa interzica demolarea cladirilor vechi(cu exceptia celor a caror structura de rezistenta a fost afectata).Strainii adora arhitectura veche ,indiferent ce e ,casa particulara ,muzeu ,e un ,,tot”care atrage.Nimic nu e mai urat decat o strada cu case vechi traditionale romanesti ,de cele mai multe ori neingrijite alaturi de case noi disproportionate cu lotul pe care au fost construite,in culori tipatoare cu acoperisuri asisderea. Tradeaza haosul in care ne zbatem,indiferenta autoritatilor catre traditii si istorie.Nimeni nu va fi interesat sa vada blocuri de locuinte oricat de frumoase si viu colorate sunt ele.
Strainii adora sa-si bea cafeaua in aer liber ,cafenele gen boutique ,individualizate prin accesorii mai ales traditionale romanesti vor fi mereu un succes.Folositi materiale de constructii traditionale ,care sugereaza confort (lemn ,stuf ,lut ,etc) fara prea multe sticla,aluminium ,metal care oricum arata jalnic si murdar dupa doar un an.Evitati tot ce e din plastic,mobila,tacamuri,vesela ,gemuri ambalate in plastic.Impresionati prin buna dispozitie,onestitate ,calitatea serviciilor preturi la vedere ,igiena impecabila.
Construiti cat mai multe toalete publice,functionale si foarte curate.Iar ,materiale traditionale ,nu trebuie sa fie scumpe cu nu-stiu-ce produse automate ,butoane ,senzori.Doar simplu si foarte curat,sapunul,apa curenta ,hartia igienica sa nu lipseasca.
Nu e sufficient ca doar proprietarii de pensiuni si hoteluri sa faca eforturi,primariile mai ales trebuie sa contribuie prin hatararile pe care le iau vis-a vis de cum arata orasul ,satul,etc.
Locuiesc intr-un sat din Marea Britanie de 12 ani unde nici macar crengile uscate din stejarul de la poarta nu sunt taiate fara a cere permisiunea de la primarie si numai daca vecinii din sat nu au depus contestatie timp de 30 zile de la data la care am pus un afis la vedere langa copacul cu pricina.
Nu stiu cum atragem turisti straini in Romania, dar stiu sigur cum ii atragem in judetul si municipiul Bacau: albumul foto Marturisi, 13 Legende, site-ul de promovare turistica din bani publici, autori Dragos Benea si Nicoleta Bichescu. Apoi, Bacau.Acasa si Bacau.Acasa la crestini. Autori Nicoleta Bichescu, Ionut Tomescu si Romeo Stavarache. Cu astia cucerim turistii! De altfel, se vad hoarde intregi de straini la granitele judetului.
Primariile ar trebui sa interzica demolarea cladirilor vechi(cu exceptia celor a caror structura de rezistenta a fost afectata).Strainii adora arhitectura veche ,indiferent ce e ,casa particulara ,muzeu ,e un ,,tot”care atrage.Nimic nu e mai urat decat o strada cu case vechi traditionale romanesti ,de cele mai multe ori neingrijite alaturi de case noi disproportionate cu lotul pe care au fost construite,in culori tipatoare cu acoperisuri asisderea. Tradeaza haosul in care ne zbatem,indiferenta autoritatilor catre traditii si istorie.Nimeni nu va fi interesat sa vada blocuri de locuinte oricat de frumoase si viu colorate sunt ele.
Strainii adora sa-si bea cafeaua in aer liber ,cafenele gen boutique ,individualizate prin accesorii mai ales traditionale romanesti vor fi mereu un succes.Folositi materiale de constructii traditionale ,care sugereaza confort (lemn ,stuf ,lut ,etc) fara prea multe sticla,aluminium ,metal care oricum arata jalnic si murdar dupa doar un an.Evitati tot ce e din plastic,mobila,tacamuri,vesela ,gemuri ambalate in plastic.Impresionati prin buna dispozitie,onestitate ,calitatea serviciilor preturi la vedere ,igiena impecabila.
Construiti cat mai multe toalete publice,functionale si foarte curate.Iar ,materiale traditionale ,nu trebuie sa fie scumpe cu nu-stiu-ce produse automate ,butoane ,senzori.Doar simplu si foarte curat,sapunul,apa curenta ,hartia igienica sa nu lipseasca.
Nu e sufficient ca doar proprietarii de pensiuni si hoteluri sa faca eforturi,primariile mai ales trebuie sa contribuie prin hatararile pe care le iau vis-a vis de cum arata orasul ,satul,etc.
Locuiesc intr-un sat din Marea Britanie de 12 ani unde nici macar crengile uscate din stejarul de la poarta nu sunt taiate fara a cere permisiunea de la primarie si numai daca vecinii din sat nu au depus contestatie timp de 30 zile de la data la care am pus un afis la vedere langa copacul cu pricina.
Simona Rau
Nu stiu cum atragem turisti straini in Romania, dar stiu sigur cum ii atragem in judetul si municipiul Bacau: albumul foto Marturisi, 13 Legende, site-ul de promovare turistica din bani publici, autori Dragos Benea si Nicoleta Bichescu. Apoi, Bacau.Acasa si Bacau.Acasa la crestini. Autori Nicoleta Bichescu, Ionut Tomescu si Romeo Stavarache. Cu astia cucerim turistii! De altfel, se vad hoarde intregi de straini la granitele judetului.