La mulți ani, români! Chiar dacă n-am dormit foarte multe ore aseară, dimineață mi-am pus tricolorul la rever, mi-am luat DSLR-ul cu mine și am pornit spre Arcul de Triumf. Niciodată nu am stat acasă de Ziua Naționala a României.
În fiecare an am ieșit să marchez această zi alături de alți români. Pretenii mei o știu. Până acum am făcut asta la Bacău, însă anul acesta am participat la parada de Ziua Națională din București.
La festivitățile din Capitală n-ai nicio șansă să prinzi un loc bun, de unde să vezi așa cum trebuie desfășurările de forțe, dacă nu îți faci apariția cu cel puțin jumătate de oră înainte de începerea paradei. Valabil și pentru fotografi. Oricum, ideea este că am ajuns la Arcul de Triumf prea târziu ca să mai prind o poziție bună. A fost mare, mare îngrămădeală în metrou, atât la dus, dar mai ales la întoarcere. Nu îmi place noroiul, intens experimentat de cei care au ținut neapărat să filmeze toată parada (de ce ai face asta?), așa că nu m-am stresat prea tare.
A fost o paradă frumoasă, cursivă, cică cea mai fastuoasă din ultimii 20 de ani, la care au participat 20.000 de persoane. A fost primul an în care au fost prezente trupe din alte țări. N-am avut ocazia să surprind toată tehnica militară, așa cum o făceam anual la Bacău, dar poate că e timpul să mă las de sportul ăsta… de a surprinde tot ce trece și se vede. Vorba aia, desfășurările din București le vedeți la televizor.
Nu am ezitat însă să fotografiez lucrurile care nu apar la TV: aeronavele văzute de la sol, sutele de persoane cocoțate în copaci, pe pubele și pe semafoare, bucuria copiilor, noroiul de pe Kiseleff, aglomerația de la metrou sau propaganda jenantă a unor formațiuni politice (aia cu mărul, spre exemplu, nu-i dau numele, care de 1 Decembrie s-a gândit că e bine să critice Guvernul).
Articole recomandate:
