După o tură sănătoasă cu bicicleta prin împrejurimile Bacăului, am venit acasă, m-am dușuit, mi-am călcat o cămașă și, cu arma fotografică din dotare, am ieșit din nou la pas prin centrul orașului ca să văd ce mai e de făcut sau de cârcotit la Theaterstock, festivalul care costă 32 de miliarde. La banii ăștia, nu doar că e dreptul nostru să ieșim pe străzi și să privim spectacolele, ba chiar ar trebui să ne simțim obligați să nu stăm acasă. Nu de alta, dar să nu ne pară rău după banii ăștia! 🙂
Revenind la spectacole, prima oprire am făcut-o la urâta clădire a Primăriei de care însuși primarul Romeo Stavarache s-a săturat, trăgându-și un super birou la fosta Bibliotecă, lăsând însă instalațiile de iarnă acolo, la ferestrele funcționarilor pe care acum dă vina pentru eșecul celor 3 mandate. Vă dați seama ce amuzant s-au văzut figurinele de Crăciun printre talentații cascadori și actori ai Companiei Grotest Maru (Berlin, Germania), cei care au pus în scenă și mai ales pe pereți și în aer spectacolul stradal „Timebank”?
S-au cățărat, au sărit, au coborât în rapel și au plimbat acele de ceasornic într-un fel în care chiar te face să îți dai seama că timpul e cea mai importantă resursă a noastră, a oamenilor. Despre valizele, versurile și celelelalte mesaje subliminale pe care le-am dedus în ultimele 2 zile de spectacole voi vorbi într-un alt material.
M-am mutat apoi lângă Hotel Moldova, unde Compagnie Bilbasso din Franța ne-a încântat privirile cu „Polar”, o combinație între teatru și tango de-a dreptul incendiară. La propriu, căci flăcările, benzina și scrumul au făcut toți banii (publici)! La fel și pianul cărat pe strada Nicolae Bălcescu special pentru acest spectacol.
Miezul nopții m-a prins sub balconul Palatului Administrativ, unde metrii pătrați în care la tot felul de parade și sărbători stau oficialitățile au găzduit Compania Pantakin (Italia), aceștia jucând „Arlecchino, Ariana e il Minotauro”. Ar fi mers un microfon-două în zonă, dar lipsa sonorizării a fost compensată, cel puțin din punctul meu de vedere, de frumoșii ochi perfect machiați ai italiencelor.
Fotografiile de la Berăria cu Noroc sunt făcute de Dana, care n-a ezitat să-mi relateze ce s-a întâmplat în cadrul secțiunii Independent, unde Godot Cafe-Teatru din București s-au prezentat în fața însetaților (nu neapărat de cultură) cu „Box FM”. Cică spectacolul a fost fain, dar cadrul a lăsat de dorit: telefoanele sunau, chelnerii treceau fix printre actori și public, însetații ziceau din când în când „mai bagă o bere” etc.
În altă ordine de idei, m-am convins că Theaterstock este de fapt un demers civic. Vorbesc serios! Vă spun mâine sau poimâine de ce! Până atunci vă voi arăta cum se bate lumea pe la Theaterstock…
Articole recomandate:
„Theaterstock International Arts Bacău 2015 are bugetul primei ediții la peste 3 milioane de lei, din care 1,8 milioane de lei sunt alocați de primăria Bacău, 100.000 de Ministerul Culturii iar restul din sponsorizări și încasări la spectacole.” – sursa agerpres.ro Milioane sau miliarde? Hai sa nu umflam asa tare…
32 miliarde de lei vechi.
Nu specificam si noi la ce lei ne referim? Ca asa ai scris si in alt articol. Zici miliarde fara sa mai adaugi moneda. I see what you did here…